Geological Exhibit
Spring 2005
This web page is still under construction.
Check back later for the entire exhibit.
SIMFONIA DIN ADANCURI
Cele mai multe pietre pretioase si semipretioase s-au format in rocile eruptive sau magmatice, provenite din consolidarea la anumite adancimi a magmelo - materia topita aflata in strafundurile pamantului. Rocile de aceasta origine sunt, in marea lor majoritate, constituite din cristale - minerale in masa carora atomii elementelor sunt dispusi dupa anumite reguli - care pot imbraca frumoase forme geometrice, cu dimensiuni variabile.
O importanta deosebita pentru industria extractiva o au filoanele metalifere, care s-au format prin umplerea fisurilor si crapaturilor din roci cu minerale depuse din apele fierbinti, rezultate in urma racirii si condensarii vaporilor si gazelor care se degaja din magma incandescenta. Magma, daca se ridica spre suprafata, izbucneste sub forma de vulcani. Dupa ce vulcanii se sting, gazele continua sa se ridice din adancuri, apele fierbinti provenite din vapori depunand minerale pe peretii canalelor si golurilor prin care circula. Din acestea sa extrag cuprul, zincul, nichelul, molibdenul, aurul, argintul, etc.
Mineralele acestea au luciu metalic in diferite culori si sunt opace: pirita, calcopirita, blenda, galena, etc. Chiar si mineralele metalifere sunt utilizate uneori ca pietre semipretioase, cum este cazul unei sulfuri de fier, marcasita sau oxidului feric (hematita). Din actiunea oxigenului si a bioxidului de carbon asupra sulfurilor de cupru rezulta carbonati de culoare verde sa albastra, numite malahit, azurit, de asemenea pietre semipretioase sau ornamentale.
Pe langa minereurile metalifere, in filoane se gasesc si numeroase minerale, in general fara importanta economica, denumite minerale de ganga. Acestea au luciu sticlos sau adamantin si sunt adeseori colorate si transparente. Aceste minerale pot fi foarte frumos cristalizate, alcatuind cristale de o perfectiune impresionanta. Astfel sunt cristale de cuart si calcit din filoanele metalifere din regiunea miniera Baia Mare (de exemplu Cavnic) sau din Muntii Apuseni. Multe dintre aceste minerale sunt pietre semipretioase sau ornamentale, cum sunt diferitele forme ale silicei (SiO2): cristalizate (cuart, cu varietati ca ametist, cristal de stanca, citrin), criptocristaline (calcedonie, sardonie, agat, crisopraz) sau chiar amorfe (opal).
Mineralele amorfe prezinta adeseori o structura concentrica, in sfere sau corpusculi de forme neregulate, dar cu suprafata circulara, datorita formarii lor prin precipitare, din solutii coloidale.
Si mineralele se fosilizeaza, adica imbatranesc, pierzind apa din structurile lor. De exemplu, silicea, sau bioxidul de siliciu hidratat denumit opal (SiO2 + H2O): prin pierderea apei, acest mineral trece in calcedonie (forma fin cristalizata) si apoi in cuart (SiO2), mineral anhidru, cristalizat.
O alta mare grupa de roci este cea a rocilor sedimentare, dintre care, cele care rezulta in urma precipitarii pot fi deosebite, cum sunt gipsul alabastru, aragonitul.
Click on the map to go to another room.